Emil

Povestea mea

Emil
povestea mea începe de mult
pe o stradă pustie într-un bar obscur
povestea mea începe cu ea
un shot de tequilla mă mângaia

vreau să ştiu cine eşti, sa ştiu cum gândeşti
să ştiu ce iubeşti şi pentru ce trăieşti
să ştiu cine eşti, sa ştiu cum gândeşti
să ştiu ce iubeşti şi pentru ce trăieşti

ea m-a privit, un pic cam lung,
a râs şi a dat un shot pe gât
şi atunci eu, am prins-o uşor
iar ea mi-a şoptit în ureche adânc :

vreau să ştiu cine eşti, sa ştiu cum gândeşti
să ştiu ce iubeşti şi pentru ce trăieşti
să ştiu cine eşti, sa ştiu cum gândeşti
să ştiu ce iubeşti şi pentru ce trăieşti

zburăm uşor, cu capul în nori
lumea e mică, e doar pentru noi
shotul stă acum pe masa de cafea
ne-aminteşte de-o stradă , un bar si o ea

acum ştiu cine eşti, ştiu cum gândeşti
ştiu ce iubeşti si pentru ce trăieşti
ştiu cine eşti, ştiu cum gândeşti
ştiu ce iubeşti si pentru ce trăieşti

dacă-aveam caţel ne întălneam în parc
dacă-ascultai post-punk erai machiată dark
dar cum ne place viaţa ne-am întalnit în bar…

Encontrou algum erro na letra? Por favor envie uma correção clicando aqui!